23 februarie- ziua Armatei Sovietice

Ziua Armatei Sovietice în Republica Moldova este foarte controversată. Astăzi de dimineață bărbații care au făcut armata înainte de 91 au motiv de a bea și a-și aminti timpurile când erau soldați sau ofițeri.
Desigur, pentru cei mai tineri nu înseamnă multe lucruri, doar își amintesc de părinții și bunicii lor care și ei au pierdut vreo 2-3 ani din tinerețe fiind în slujba statului, trăind în condiții mai puțin igienice și mâncând la fel. Îți amintește de armata Moldovei, dar aici nu există tehnică în general, nemaivorbind de cea militară.
Citește în continuare »

Anunțuri

Achizițiile publice

Întotdeauna achizițiile publice au fost o durere de cap. Afacerile cu statul au fost întotdeauna profitabile pentru contractanți în afară de stat, mai ales în cele care sunt foarte sărace.
Astfel, dacă te uiți cum decurg achizițiile mai bine nu o faci, doar îți faci inimă rea. Prețurile cu care marile firme participă la licitații sunt îngroșate. Închipuiți-vă, dacă în mediu un produs care se licitează este cu 2 lei mai scump decât cel din magazin, și ai câteva mii de bucăți, atunci prețul total se ridică și se tot ridică, vânzătorul ajungând și la câteva mii de lei câștigând în plus numai de la o tranzacție.
Banii publici sunt puțini, dar felul în care ei sunt gestionați îi împuțintează și mai tare.


Blog nou ori mai departe pe wordpress ?

Deja am împlinit un an de când am blogul meu personal, mai mult ca un jurnal personal și am 15 mii de accesări, de 2 ori mai mult decât vechiul site pe care-l administrez. Mă gândesc să-mi deschid blogul meu, ceva de genul http://www.numeprenume.md ori invers.
Astfel, în Moldova un domeniu oarecare cu extensia .md costă 39 de dolari, dar mai există și o reducere de preț pentru cei care își fac blog, prețul fiind în jumătate. Citește în continuare »


Lupta dintre generații

Întotdeauna au existat diferențe între generații și care vor exista în continuare.  Prăpastia dintre ele a crescut și tot va crește. Acum nu mai este ca pe vremuri, când tinerii primeau apartamente, ajutor de la stat, salarii apropiate celor mai în vârstă. În prezent avem libertate multă, dar nu și unde locui.

Imaginea de mai sus denotă o epocă care trece și nu se va mai întoarce, dar care încă mai există.

Citește în continuare »


Republica Moldova și creșterea prețurilor

Republica Moldova este o țară care se ține pe remitențe, adică banii trimiși din afară în țară. Dacă Chișinăul mai este o zonă înfloritoare, atunci periferia rămâne mult în urmă în ceea ce privește o creștere echilibrată. Să nu credeți că este sărăcie, ci dimpotrivă, totul este bine și frumos, mai ales pentru cei care sunt receptori de remitențe.  În orașele mai mici e ca și în Africa – găsești orice- de la produse alimentare până la mașini, calculatoare, dar totul este importat și pe puține produse găsești scris Made in Moldova. Poate unele produse alimentare, dar și acelea produse în cadrul agriculturii extensive.

Citește în continuare »


Politica neinteresanta

De сând m-am întors acasă parcă am primit imunitate la politică. Dacă înainte eram un patriot înflăcărat, acum am devenit mai pragmatic și nu mă interesează lungile emisiuni de la TV unde se tot vorbește despre politică. Sunt membru de partid, dar colegii mei de partid își aduc aminte că există politic doar când se apropie alegerile, când este necesar de adunat voturi.

Cred că am devenit pragmatic ca și toți cei din jurul meu. Chiar dacă avem multe de învățat, oamenii tot se vor uita la alegeri ca la un mod de a face bani. Doar la noi se poate de produs din orice, iar cel care face mulți bani este respectat, indiferent cum, bravo lui că poate.

Totuși, mă bucur că Lupu a ajuns președinte, este un om deștept, iar felul cum vorbește te captează. Când am prezentat disertația mea, tema fiind „Relațiile Externe ale UE cu RM”, președintele comisiei m-a întrebat cine va fi președinte în Moldova, iar eu i-am zis Lupu. Totuși, proful a zis ironic că de ce atunci nu a fost numit din prima. Vroiam să-i trimit un e-mail după ce Lupu a fost numit președinte, dar am zis că nu-și mai amintește de mine și oricum nu mai contează.

Sper că pragmatismul, cu toate neajunsurile sale pe termen lung, va avea efecte net pozitive pe termen mediu.


Prima saptamana in Tanzania

Cum am coborât din avion, mi-am dat seama că sunt în sauna, ori în parilkă cum zicem noi. Erau 26 de grade la ora 4 dimineața, iar eu aveam pe mine niște pantaloni groși.

M-am urcat în mașina surorii mele și a soțului ei, și am început să mergem spre casa lor. Pe drum mișunau mașini, erau puține, dar nu vedeam șoferii, pe urmă mi-am dat seama că ei conduc ca și britanicii și japonezii, adică au volanul pe dreapta și conduc pe stângă, invers adică. La început mi s-a părut că sunt într-un film sci-fi, nu vedeam șoferii, iar mai apoi am zărit și câțiva pietoni care se uitau lung la noi, probabil că eram prea albi în viziunea lor. Am ajuns în camera unde urma să dorm, și noroc de aerul condiționat și de ventilator, altfel cred că muream de căldură. Am dormit până m-a trezit soră-mea și mi-a zis că mergem la sală. Ea cu soțul ei obișnuiesc câte 2 ore pe zi să facă sport, ceea ce îi face să arate bine și sănătos. Aici au dat o groază pentru abonamentul meu pentru jumătate de lună, cam cât câștig eu pentru aceiași perioadă în Moldova, dar nu contează, pentru o viață sănătoasă merită. M-am convins din plin că, calitatea serviciilor, modul de a deservi clienții este foarte scăzut și e ca și la noi în Moldova sub forma : “Ce mai vrei și tu de la mine ? ”, iar regula clientul nostru, stăpânul nostru nu funcționează. Oricum, au bazin, și pentru prima oară am făcut baie, mai bine zis m-am scăldat într-o apă care avea mai mult de 30 de grade. A fost uimitor de plăcut, iar când ieși din ea nu-ți este frig. Citește în continuare »