Moldova si UE din carti si lucrari

Stadiul actual al cunoașterii în domeniul relațiilor externe a Uniunii Europene este foarte bine cunoscut. În special la nivel academic sunt analize foarte ample despre importanța Uniunii Europene față de vecinii săi, în special față de Republica Moldova. Analizele de impact sunt realizate în special de ONG-uri din Republica Moldova cum ar fi : Institutul de Dezvoltare și Inițiativă Socială Viitorul, Institutul de Politici Publice, Promo-Lex și altele. Studierea relațiilor externe ale UE cu Republica Moldova sunt foarte importante la momentul actual datorită schimbării guvernării din acest stat care este mai deschisă pentru un proces de integrare europeană și implementarea unui nou set de acțiuni pentru apropierea relațiilor dintre cele două entități.

Guvernul de la Chișinău a realizat cât de importantă este această apropiere și depune eforturi pentru a integra țara, totodată să ridice nivelul de trai al populației, care este cel mai scăzut din Europa. Unul din documentele de importanță strategică este “Relansăm Moldova” ori în engleză  ”Rethink Moldova” care prezintă un set de programe și proiecte aproape în toate sectoarele economiei și sferei sociale din Republica Moldova. Aceste programe și proiecte necesită finanțare europeană pentru a fi puse în practică. Datorită documentului oficial ”Relansăm Moldova” deja s-au obținut 2,6 miliarde de euro , din care jumătate rambursabili.

Lucrarea doamnei Valentina Harbo ” Moldova : A status Quo of EU Institutional Relations ” Institutul francez de Relații Internaționale, martie 2010, reprezintă cea mai recentă lucrarea din literatura de specialitate despre Moldova în relațiile cu UE. Este o lucrare care se axează pe politic, economic, social. Doamna autor evidențiază destul de bine situația din sectoarele din Republica Moldova și care poate fi aportul UE cu privire la optimizarea unor procese economice din aceste sectoare.  Totodată, mai sunt evidențiate și problemele care sunt legate de Transnistria și aportul viitor care poate fi adus de UE cu privire la soluționarea conflictului transnistrean. Uniunea Europeană și-a propus să soluționeze conflictele înghețate din spațiul ex-sovietic, iar soluționarea conflictului transnistrean se va face în formula ” 5+2” , adică 5 părți : Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia, OSCE, și 2 observatori : SUA și UE, formulă care nu este agreată și de doamna Harbo și recomandă ca trupele pacifiste să fie înlocuite cu cele europene, iar rolul jucat de SUA și Ucraina să crească. Recomandările ei de la sfârșitul lucrării sale sunt fezabile și apropiate realității. Dintre acestea, pe lângă cea enunțată mai sus,  putem enumera : obținerea unei securități energetice prin accesul la piața energetică a UE, liberalizarea și demonopolizarea pieței, investiții în cercetare și energia regenerabilă, luarea în considerare a sistemului de interconectare dintre România și celelalte state membre UE și altele.

O altă lucrare importantă în literatura de specialitate reprezintă : ” The limits of enlargement-lite: European and Russian power in troubled Neighbourhood” Nicu Popescu și Andrew Wilson , Policy Report, European Council on Foreign Affairs, iunie 2009. Această lucrarea evidențiază importanța și rolul care îl joacă Rusia în Europa de Est și pârghiile care le folosește atât UE, cât și Rusia pentru a-și mări influența în Europa de Est, printre care și Republica Moldova. Autorii mai evidențiază și realizările pe care le-a avut până la acel moment Moldova în procesul de integrare europeană, dar și limitele cauzate de conflictul din Transnistria și influența Federației Ruse din zone. În acest scop sunt descrise cele 2 modalități de influență : soft și hard.  De exemplu, cea soft utilizată de UE față de Republica Moldova este îndeplinirea condițiilor prevăzute în Planul de Acțiuni UE- Moldova, Acordul de Parteneriat și Cooperare. Ca exemplu de influență hard este stoparea relațiilor dintre Moldova și UE în cazul în care nu se anulează regimul de vize impus de guvernarea comunistă de la Chișinău la data de 9 aprilie 2010, impunerea restricțiilor de circulație în UE autorităților din regiunea transnistreană.

Republica Moldova urmează să semneze un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană.  Acest acord presupune și unul de liber schimb, care poate îmbrăca 2 forme : Acord de Liber Schimb Comprehensiv și Aprofundat ce presupune și circulația liberă a persoanelor sau Acord Simplu de Liber Schimb. Lucrarea care se axează pe aceasta este : ” Acordul de Liber Schimb între Moldova și Uniunea Europeană : fezabilitate, perspectivă și impactul potențial” Valeriu Prohnițchi, Ala Popa, Alex Oprunenco, Matthias Luecke, Mahmut Tekce, Eugen Hristev, Georgeta Mincu, Victoria Vasilescu, Chișinău, 2009, Expert Grup. După cum evidențiază și titlul, lucrarea evidențiază fezabilitatea unui acord de liber schimb comprehensiv și aprofundat, utilizând modele Balassa, Indicatorii Herfindahl, regresiile de tip Barro. Printre multe lucruri care le abordează această lucrare, de importanță ridicată reprezintă capitolul cinci, care abordează potențialele domenii de cooperare sporită între Moldova și UE ce ar putea consolida competitivitatea economiei moldovenești și ar crea condițiile necesare pentru integrarea ulterioară a țării în piața unică europeană.  Autorii, la sfârșitul acestui raport, ajung la concluzia că un acord de liber-schimb este necesar și fezabil pentru economia Republicii Moldova, iar pentru viitor Uniunea Europeană în relațiile sale externă trebuie să înțeleagă cât de important este semnarea acestui acord pentru Republica Moldova.

O altă lucrare din literatura de specialitate, în ceea ce privesc relațiile comerciale dintre Moldova și Uniunea Europeană este  ”Evoluția exporturilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană : Rolul regimurilor comerciale”, Ana Popa, Valeriu Prohnițchi, Alexandru Oprunenco, Expert-Group, aprilie-august 2008. În perioada analizată 1995-2007, autorii au evidențiat faptul că Uniunea Europeană a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova. În 2007, țărilor UE le reveneau 50,6 % din exporturile moldovenești și 45,6 % din importurile moldovenești, Moldova înscriindu-se aproape perfect în predicțiile teoriei gravitaționale a comerțului internațional vizavi de structura așteptată a comerțului extern  al acestei țări.  Totodată, în această perioadă, UE a acordat o serie de preferințe comerciale, care a fost extinsă din ianuarie 2006. În lucrare se evidențiază rolul acestor preferințe comerciale asupra exportului Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Pentru a răspunde la această întrebare autorii utilizează un model gravitațional al comerțului internațional adaptat pentru a răspunde necesităților analitice. Concluziile modelului sunt verificate și pe baza unei metode alternative. Studiu demonstrează că în exporturile moldovenești spre piețele europene au apărut și produse noi, dar acestea reprezintă în mare parte activități ” în- lohn” sau de multe ori sunt concentrate în sectoare ”low-value added ” sau moștenite de pe timpurile sovietice. Astfel, schimbarea regimurilor comerciale nu a dus la transformări structurale sau chiar ”revouționare” în economia națională. Autorii mai consideră că asemenea progrese devin realiste doar în cazul unor noi alegeri în cadrul ” development policy”, și necesită progres constant în climatul de afaceri și investiții, modernizarea infrastructurii, investiții în capital uman, cercetare-dezvoltare. În mod evident, asemenea acțiuni au nevoie de mai mult timp pentru a se materializa în rezultate palpabile.

În literatura de specialitate, în ceea ce privesc relațiile comerciale, lucrarea ” România Republica Moldova : O analiză a relațiilor economice bilaterale” Noiembrie 2009, Expert Grup, Chișinău, Societatea Academică din România (SAR), analizează relațiile comerciale a Republicii Moldova cu singurul stat vecin UE : România. Lucrarea evidențiază disparitățile dintre cel mai sărac stat din Europa și din Uniunea Europeană. Diferențele între structurile comerciale ale celor 2 state sunt mici, iar acordul de liber schimb dintre Moldova și România care a fost în vigoare din 1994 până în 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, nu a exploatat pe deplin oportunitățile. După aderarea României la Uniunea Europeană și anularea acordului de liber schimb, s-a crezut că legăturile comerciale dintre cele 2 state se vor contracta. Cu toate acestea, volumul schimburilor comerciale a crescut. O singură diferență a fost schimbarea structurii exporturilor moldovenești în România, care au crescut la unele produse și a scăzut la altele, pentru care s-au introdus taxe mai ridicate.  Autorii mai văd ca barieră în dezvoltarea comerțului și faptul că cele 2 state fac parte din structuri intergraționiste diferite : România din Uniunea Europeană, Moldova din Comunitatea Statelor Independente. Preferințele Comerciale Autonome Uninominale readuc un acord de liber schimb dintre Moldova și România.

Un studiu de impact de preadere realizat în cadrul Institutului European din România : ”România și Republica Moldova – Între Politica Europeană de Vecinătate și perspectivele extinderii Uniunii Europene ”autori : Prof. Univ. Dr. Adrian Pop – coordonator, Conf. Univ. Dr. Gabriela Pascariu, Asist. Univ. Drd. George Anglițoiu, Drd. Alexandru Purcăruș.  Acest studiu se axează mai mult pe politica europeană de vecinătate și analizează relațiile transfrontaliere dintre Moldova și România, aspirația și orientarea europeană a Republicii Moldova, Conflictul Transnistrean în perspectiva extinderii Uniunii Europene, Rolul României în soluționarea conflictului. La fel, este evidențiat faptul că perspectiva de aderare a Republicii Moldova este una îndepărtată, iar România depune eforturi pentru a apropia aceste eveniment.  România, ca stat candidat pe  parcursul timpului cât a fost realizat studiul, a dezvoltat programul de Sinergie la Marea Neagră, unde este inclusă și Republica Moldova. Problemele abordate sunt foarte importante pentru cetățenii Republicii Moldova : traficul la frontieră, acordarea cetățeniei române, soluționarea conflictului transnistrean.

Alte contribuții ale României sunt evidențiate într-o altă lucrare a Institutului European din România : ” Politica Europeană de Vecinătate- Noi inițiative. Contribuții ale României”, autor Oana Mihaela Mocanu. În această lucrare este subliniat faptul că România a sprijinit şi continuă să susţină obiectivul creării unei zone de stabilitate şi securitate în vecinătatea sa estică, având în vedere responsabilităţile sale sporite ce decurg din statutul de Stat Membru aflat la graniţa estică a Uniunii.

Pentru a avea o imagine mai clară asupra relațiilor dintre Moldova și Uniunea Europeană rapoartele de țară a Comisiei Europene sunt cele mai bune surse pentru formarea acestei imagini. Conform acestor rapoarte, Moldova, pe parcursul dezvoltării relațiilor sale cu Uniunea Europeană, a realizat progrese semnificative, dar mai are multe de implementat. Problemele mari sunt în domeniul justiției, administrației, educație și cercetare. Conform raportului de implementare a Planului de Acțiuni Uniunea Europeană- Republica Moldova, una dintre observațiile Comisiei Europene a fost : “Republica Moldova are legi bune, dar le implementează prost”. Rapoartele de țară nu evidențiază perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Reclame

4 comentarii on “Moldova si UE din carti si lucrari”

  1. Ganduri de studenta spune:

    🙂 Mă bucur că am găsit aceste informații…chiar aveam nevoie de ele (având în vedere că trebuie să realizez o lucrare și unde fiecare informație care nu-mi aparține trebuie să conțină și sursa). Thx 🙂

  2. Ganduri de studenta spune:

    Apropo, ceva de modelul gravitațional privind afinitatea R. Moldova față de România (UE) nu ai putea să-mi recomanzi? 🙂 Am găsit o publicație de la Exper Grup, în rest nimic…aproape nimic!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s