Totuși, avem progres limitat dacă obligați facem ceva. Recent s-a deschis un site actelocale.md , unde primarii, secretarii ar putea publica deciziile locale. Ei nu o vor face în viitorul apropiat deoarece prioritar au alte probleme : cum să implementeze finanțele defalcate de la bugetul de stat, să repare un acoperiș… Funcționarii din primării, consilii Raionale nu sunt obligați să plaseze pe acest site deciziile lor, și nu au nimic din aceasta, gândind pe termen scurt și nu formează premisele unui mediu decizional transparent. Poate ar trebui ca acei care pun pe site să fie plătiți într-un fel, ori obligați că dacă nu plasează deciziile să fie sancționați, atunci am avea cu mult mai multe decizii locale pe net.

Recent am scris un proiect și am conectat la internet fără fir un parc din orașul Telenești. Am instalat și prize. Câte lucruri am auzit din partea prietenilor mei de genul : “dar ție îți trebuie”, “pentru ce ție asta” și multe alte chestii. Cu cât oamenii înaintează în vârstă ori se află într-un mediu unde sunt mulți cei trecuți de tinerețe devin “comozi”. Asta ar însemna că ei nu sunt interesați de auto-perfecționare, nici interesați de a face schimbări, mergând după valul degradării.

Astăzi, din păcate, simțim efectele negative ale globalizării în mediul rural din Moldova din cauza că nu se implementează tehnologiile informaționale, oamenii rămân în afara procesului care înseamnă globalizare. Se întâmplă mai ales cu cei social-vulnerabili,  cei marginalizați de societate. Totodată, și cei care iau decizii la nivel local și nu folosesc tehnologiile noi crează mari impedimente dezvoltării.

Interviul l-am picat vădit, dar a trebuit să scriu în limba engleză și să răspund în rusă. Mă gândesc că aproape toți tehnicienii noștri sunt ruși. NU am nimic împotriva lor, bravo că reușesc să se descurce, dar totuși, româna e la coadă…

Astfel, în orașul Telenești la conducere este PLDM-ul care a fost și până acum. În raion situația este diferită, PLDM-ul are 14 mandate din 33 în Consiliul Raional, așa că nu poate alege de sine stătător președintele și vicepreședinții de raion. Zvonurile zic că primul la care a mers domnul Lelic, primarul de Telenești și liderul PLDM-ului au fost comuniștii, dar care au avut o condiție categorică : alt președinte de raion (actualul Boris Burcă- PLDM). Totuși de la Chișinău a venit un fel de ordin ca să fie formată o alianță la nivel de raion, cu toate că PCRM au doar 4 mandate în Consiliul Raional și nu au împotriva cui forma o alianță. PDM-ul este următorul cu 10 mandate, iar PL este cu 5.

Dacă PLDM are suportul PCRM-ului în raionul Telenești, atunci PLDM-ul are toată forța politică din raion, însă nu e posibil așa ceva doar dacă nu mai există alianța, care depinde de victoria PL-ului în alegeri.

Astăzi de dimineață am auzit cum se felicitau între ei oamenii mai în vârstă care au slujit în Afghanistan. Comentarii peste comentarii, iar cel mai pragmatic mi s-a părut următorul : “Măcar să-mi fi dat o sută de lei”. Alții povesteau cum cineva era deja beat de dimineață.
Sărmanii oameni, principalul lucru care-l vorbesc politicienilor, dar și oricui : “Bani”, un pragmatism care doare.

Imaginea de mai sus denotă o epocă care trece și nu se va mai întoarce, dar care încă mai există.

Dacă ne uităm la tineri, ei sunt mai rebeli, ambițioși, dornici de a schimba, iar cei din Moldova au o vis care doresc să-l realizeze – emigrarea. Ei nu-i înțeleg pe cei care au făcut un pas înapoi, au venit în țară, iar principalul lucru al lor sunt banii și puterea. Stau mult timp pe internet, la calculatoare, nu le pasă de studii și autoperfecționare, iar mulți din ei vor avea o diplomă de studii superioare ca dovadă că au avut ocazia să învețe ceva. Deja fiecare decide pentru el – va învăța ori nu. Visează la emigrare cum am zis, depun acte, bani, speranțe la oficii de emigrări, redobânesc cetățenia română, și într-un final pleacă. Nu mai rezistă salariilor foarte mici (pentru funcționarii de stat fără experiență salarii sub 100 $ în condiții când coșul minim de consum este peste 120 $), dar și atitudinii grosolane a celor mai în vârstă, și a celorlalți tineri care au ajuns șefi. Mulți din ei doresc să schimbe ceva, dar tocmai ei sunt împiedicați și nu sunt înțeleși de restul societății. Alții ajung în mrejele beției, făcând un profit mare deținătorilor de baruri și restaurante.

Totuși, tinerii cunosc bine engleza, doar principalele programe  la computer sunt în această limbă, apoi traduse în rusă, dar și aceasta nu le este străină deoarece filmele copilăriei au fost traduse în rusă.

Pe cealaltă parte sunt cei în vârstă, oamenii care au fost educați într-un alt sistem, cu alte principii și moravuri. Lor le vine greu să utilizeze un calculator, să facă un tabel în excel și să introducă câteva formule, mai bine calculează pe foaie. Ei așteaptă pensia și sunt fericiți dacă au ocupat un post bine plătit și unde puține lucruri fac. În tinerețe au avut de toate, bani, femei, băutură și țigări ieftine, dar acum au un salariu și o pensie care abia  le ajunge, dar există riscul ca să piardă salariul, să fie pensionați în totalitate, fără a mai avea contactul cu postul care se numește loc de muncă. Au un loc unde stau de la 8 dimineața până la 5 seara, unde pot schimba o vorbă și să roage pe cineva să-i ajute să scrie un text la calculator. Ei nu încearcă să învețe nimic nou, chiar unii sunt porniți puternic contra necunoscutului.          Întotdeauna dau vina pe tineri, care după părerea lor  nu vor să muncească, dar uită că în același timp că îi demoralizează pe aceștia, deoarece venitul lor lunar este de vreo 3 ori mai mare și asta în situația când stau și nu fac nimic. Mulți dintre ei se fac că au uitat ce înseamnă muncă, dar știu foarte bine că pe postul pe care-l au sunt câțiva tineri care și-l doresc, chiar dacă ei vor primi de 2 ori mai puțin.

Acestea sunt 2 extreme, dar avem și oameni între cele 2 vârste, și tineri cu suflet și comportament de șefi și de oameni care au trecut prin viață, și bătrâni care sunt gata să cutremure munții și să schimbe, dar astea sunt doar mici excepții.  Aceste laturi sunt evidente în special în domeniul public, cel privat este mai puțin dezvoltat în Moldova, și este concentrat în cele 2 capitale – Chișinău și Bălți.

Mulți zic că vom reuși să facem schimbări doar atunci când se vor schimba generațiile, când acești bătrâni pe posturi de conducere vor pleca, dar aceasta este imposibil, deoarece mulți din ei vor pleca pe targă de la locul de muncă, îl vor ocupa până la ultima respirație, deoarece știu că le rămâne o pensie mică, cu care nu se pot întreține, și e uman să-i înțelegem. Chiar ei ne încurajează să emigrăm, pentru a avea o viață mai bună, și noi, și ei.

Totuși, schimbarea va avea loc atunci când vom reuși pe cei mai în vârstă să-i stimulăm, când cel de 60 de ani va ști engleza suficient ca să comunice pe o temă, să scrie un text și vor fi mai deschiși la minte. Mai pe scurt, atunci când și ei vor reuși “să încordeze creierul”, iar cei tineri îl vor ”’ține încordat”, dar acest lucru are loc foarte rar.